Alzheimer

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

Primul centru privat pentru Alzheimer

La doar 15 km de Capitala, in orasul Otopeni, din judetul Ilfov, s-a deschis primul centru privat pentru ingrijirea oamenilor care sufera de maladia Alzheimer si alte forme de dementa.

Caminul Oxxygene ofera bolnavilor programe complexe de terapie ocupationala si de stimulare cognitiva, in concordanta cu cele mai noi metode de terapie specifice dementei. Pacientii se bucura de cele mai bune conditii pentru o viata demna, indiferent de stadiul bolii. Centrul, care functioneaza intr-o cladire noua cu doua etaje, dispune de camere duble, mobilate modern si dotate cu televizor LCD, sala de terapie ocupationala, locuri de luat masa in camere sau in comun, in functie de gradul de invaliditate a pacientului, sali de baie utilate ultramodern, receptie de primire a apartinatorilor, biblioteca etc. Pacientii sunt monitorizati video in permanenta, existand si probabilitatea supravegherii online de catre apartinatori.

La indice mondial, peste 24 de milioane de oameni sufera de dementa si se estimeaza ca numarul lor se va tripla in 2040. Numarul bolnavilor s-a dublat la fiecare 20 de ani, iar majoritatea pacientilor sunt din tarile dezvoltate.
In Romania sunt 150.000 de bolnavi Alzheimer, dar numarul real este peste dublu.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/a119868/primul-centru-privat-pentru-alzheimer.html

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

Test de sânge pentru depistarea bolii Alzheimer

Mai multe echipe americane de cercetători au depistat un test de sânge care ar putea detecta semnele timpurii ale unor afecţiuni ca de pildă Parkinson şi Alzheimer, conține BBCNews.

Acest test este capabil să detecteze afecţiunile neurodegenerative, aflate încă în stadii incipiente, permiţând în acest fel prevenirea apariţiei bolii. Testul ar putea fi lansat în Europa chiar în vara acestui an, explică specialiştii.

Această descoperire este foarte importantă, în contextul în care, până în prezent, aceste afecţiuni puteau fi diagnosticate abia în momentul apariţiei primelor simptome. Testul, numit NuroPro, măsoară nivelul a 59 biomarkeri – proteine din sânge.

Până în prezent, testele de sânge au fost realizate pe 180 de pacienţi, în cazul a 60-70 la sută dintre aceştia testul dovedindu-se eficace în identificarea bolii Alzheimer şi a Parkinsonului. Potrivit cercetătorilor, acest test ar putea fi util şi în monitorizarea evoluţiei acestor afecţiuni.

Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/test-de-sange-pentru-depistarea-bolii-alzheimer/347343

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

Demenţa, boala care ameninţă românii

Psihiatrii estimează că circa 300.000 de persoane sunt deja afectate de maladia Alzheimer
Caracterizată prin tulburări de memorie, de vorbire şi de comportament, boala Alzheimer este cea mai comună înfățișare de demenţă la vârstnici.

Obiceiurile alimentare nesănătoase şi sedentarismul fac ca tot mai mulţi români să sufere de boli cronice. Una dintre acestea este şi maladia Alzheimer, cea mai comună formă de demenţă, cauzată de leziuni ale creierului.

Potrivit prof. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie, deşi nu există un tratament care să poată vindeca boala, diagnosticarea prea rapidă şi începerea urgentă a tratamentului sunt excepțional de importante pentru evoluţia ulterioară a bolnavului.

Diagnostic tardiv
Pierderea memoriei, tulburările de vorbire, imposibilitatea de a recunoaşte obiecte uzuale, agitaţia şi agresivitatea verbală sunt numai câteva din simptomele Alzheimer. Din păcate, în cele mai multe cazuri, diagnosticul este pus în faze medii şi grave ale bolii, când este mai greu de tratat.

"Rudele persoanelor bolnave trec prin cinci etape variate din momentul în care încep să observe modificările de comportament: negare, implicare excesivă care duce la epuizare, furie, reacţie de vinovăţie şi culpă şi abia în cele din urmă de acceptare", a precizat medicul psihiatru Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române de Alzheimer.

Sistemul sanitar, depăşit de situaţie
În afară de diagnosticarea târzie, bolnavii de Alzheimer mai au de suferit şi de pe urma lipsei unităţilor de îngrijire.

„Demenţa este recunoscută ca handicap, dar nu şi ca boală de sănătate publică. Viaţa unei familii în care există un bolnav de Alzheimer se schimbă radical, deoarece el trebuie supravegheat în permanenţă. De aceea, trebuie să sprijinim aceste familii prin înfiinţarea de servicii comunitare sau cămine-spital. Sistemul sanitar nu poate face faţă solitar acestor nevoi", a inclus dr. Tudose.

În ceea ce priveşte tratamentul Alzheimer, cea mai nouă terapie este cea sub aspect de plasture, care se aplică o dată pe zi, pe spate, pe torace sau pe braţe. Substanţa activă - rivastigmina - se absoarbe treptat prin piele.

Statisticile sunt învechite
Cu toate că nu se află un studiu epidemiologic recent în ceea ce priveşte prevalenţa Alzheimer, oficial în ţara noastră sunt 30.000 de persoane cu acest diagnostic. Specialiştii estimează însă că de zece ori mai mulţi români au această siluetă de demenţă. Tratamentul unui bolnav de Alzheimer pentru un an ajunge la circa 4.500 de lei, în timp ce costurile de îngrijire, la 11.250 de lei.

Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/dementa-boala-care-ameninta-romanii/361362

wolf's angel · Trimis: 06/12/2008 00:06 Titlul subiectului:

Boala Alzheimer o realitate frecvent întâlnită

Boala Alzheimer este o boală degenerativă a creierului care are ca prim factor de risc vârsta înaintată. Pe aproape tulburări de memorie, gândire, limbaj, această boală asociază tulburări de comportament şi incapacitatea de a dezvolta activităţi cotidiene obişnuite. De obicei anturajul bolnavului este cel care sesizează aceste modificări deşi uneori bolnavul le poate conştientiza. Simptomul uitării evenimentelor recente este în mod normal primul semn al bolii. Tulburările de limbaj, incapacitatea de a duce la bun sfârsit unele îndatoriri, dezorientarea, tuburările de gândire şi judecată, modificări ale dispoziţiei şi o stare de somnolenţă continuă sunt simptome care fac parte din tabloul clinic de debut al acestei boli.
Îngrijirea unui bolnav care suferă de boala Alzheimer este foarte de dificilă şi necesită efort fizic, moral şi financiar.
Gemoterapia (Plantextrakt)ne propune o schemă terapeutică utilă în ameliorarea simptomatologiei acestei boli şi în încetinirea evoluţiei ei. Această schemă este alcătuită din Extract din muguri de Arin negru- Alnus glutinosa MG=D1, Extract din mlădiţe de Sequoia- Sequoia gigantea MG=D1 şi Extract din muguri de Mesteacăn pufos- Betula pubescens MG=D1.
Extractul din mlădiţe de Sequoia- Sequoia gigantea MG=D1 are o excelentă acţiune anti-senescentă, energetică, tonică şi activatoare generală.
Extractul din muguri de Arin negru- Alnus glutinosa MG=D1 are acţiune antitrombotică şi tonifiantă asupra sistemului vascular arterial (arterele din sfera encefalică şi coronariană) îmbunătăţind circulaţia la acest nivel.
Extractul din muguri de Mesteacăn pufos- Betula pubescens MG=D1, este un mare reglator al tulburărilor minerale şi metabolice din organism, în deosebit ca tonic şi stimulant în astenia psiho-fizică.
Iată schema cu dozele corespunzătoare: dimineaţa Extract din mlădiţe de Sequoia- Sequoia gigantea MG=D1 50 picături, prânz Extras din muguri de Arin negru- Alnus glutinosa MG=D1 50 picături şi seara (nu mai târziu de ora 18), Extract din muguri de Mesteacăn pufos- Betula pubescens MG=D1 50 picături.

Dr. Simona Bărnuţiu

http://www.postamedicala.ro/boala-alzheimer-o-realitate-frecvent-intalnita.html
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+

wolf's angel · Trimis: 06/12/2008 00:10 Titlul subiectului:

Incidenţă şi debut

Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă la persoanele în vârstă şi înseamnă jumătate din totalitatea cazurilor de demenţă. Pentru ţările europene se estimează că la ființele în vârstă de 65 de ani frecvenţa bolii Alzheimer este de ca. 2-3%, la vârsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. Într-un studiu recent denumit "PAQUID" efectuat în Franţa, s-a constatat că 17,8% din persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o formă înrudită de demenţă. Corespunzător statisticilor din România, incidenţa tulburărilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori în 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori în 1993, scutit de a avea date asupra cazurilor de demenţă.

În cazul unui debut precoce, înainte de vârsta de 65 de ani - ca în cazul princeps al lui Alzheimer - se foloseşte termenul de "demenţă presenilă", cazurile apărute tardiv, la persoane în vârstă de peste 70 de ani, corespund noţiunii mai vechi de "demenţă senilă".

Manifestarea cea mai caracteristică a bolii este demenţa cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn îngrijorător al bolii Alzheimer.

Simptome cognitive

* Tulburări de memorie: dificultatea de a-şi reaminti informaţii anterior învăţate şi imposibilitatea de a acumula informaţii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, în timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
* Tulburări de vorbire: bolnavul nu îşi mai găseşte cuvintele, chiar pentru noţiuni simple.
* Incapacitatea de a efectua deosebite activităţi motorii coordonate: bolnavul "nu mai ştie" cum să se îmbrace adecvat, cum se descuie uşa cu cheia etc.
* Imposibilitatea de a recunoaşte, identifica şi denumi obiecte uzuale.
* Tulburări ale funcţiilor de organizare a activităţilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
* Nereguli legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul, dezorientare temporală şi spaţială, pierderea iniţiativelor.
* False recunoaşteri: la început dificultate în recunoaşterea fizionimiilor cunoscute, urmată de identificări eronate, care pot provoca stări de anxietate.

Aceste simptome se caracterizează printr-un debut gradat, bolnavul crește anumite strategii pentru a-şi disimula dificultăţile, pentru un anumit timp îşi păstrează o "faţadă" înşelătoare, declinul însă se agravează progresiv.

Simptome non-cognitive

* Agitaţie şi agresivitate fizică sau verbală.
* Tulburări psihotice: halucinaţii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecuţie, de gelozie, de abandon etc.).
* Tulburări ale dispoziţiei afective: în principal depresie şi anxietate, mai rar stări de euforie exagerată.
* Tulburări ale comportamentului alimentar: reducere sau creştere exagerată a apetitului, alimentaţie neîngrijită, ingerare de substanţe non-alimentare.
* Dezinhibiţie sexuală: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală.
* Incontinenţă urinară şi pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau în prezenţa altor persoane.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer#Inciden.C5.A3.C4.83_.C5.9Fi_debut
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+

wolf's angel · Trimis: 06/12/2008 00:13 Titlul subiectului:

Cauze şi mecanisme de producere

Factori de risc

- Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire.
- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, indice crescut de colesterol, fumatul (presupunerea că nicotina ar fi protectivă împotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondată)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].
- Nivel crescut de homocisteină în sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 şi acid folic.
- Expunerea la metale uşoare (de ex. deodoranţi cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptată. Aluminiul, cu rezultate neurotoxice, se găseşte adesea în cantităţi mari în creierele bolnavilor decedaţi cu demenţă Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relaţie cauzală.
- Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.
- Unele bacterii (Chlamidii) şi unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de plăci senile.

Factori genetici

Există cazuri ereditare rare cauzate de prezenţa unei gene puternice în unele familii. Se apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic perfect de 26% până la 45%. Mutaţii ale presenilinei 1 (PS1) pe cromozomul 14 şi ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o formă foarte agresivă în cazurile familiale de boală. Presenilinele au fost identificate ca părţi ingrediente esenţiale în procesul proteolitic prin care se realizează beta-amiloid prin fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legată de cromozomul 21.
- Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 şi 21 (trisomia 21 reprezintă cauza sindromului Down, recunoscut şi ca idioţie mongoloidă), dar este posibil să existe şi alte legături cromozomiale. Genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care ajută la transportul colesterolului şi intervine în procesele de reparaţie neuronală, este considerat factor predispozant pentru cazurile sporadice de boală Alzheimer.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer#Inciden.C5.A3.C4.83_.C5.9Fi_debut
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+

wolf's angel · Trimis: 06/12/2008 00:16 Titlul subiectului:

Există trei ipoteze majore pentru a explica mecanismul de apariţie a bolii Alzheimer.

Ipoteza colinergică.

Din punct de vedere biochimic s-a constatat o tulburare a sistemului cerebral de neurotransmitere colinergică, şi anume o diminuare a sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, în raport cu reducerii enzimei colin-acetilază, indispensabilă acestui proces de sinteză. Acest deficit este constatat tocmai în formaţiile cerebrale interesate în funcţiunile cognitive, cum ar fi nucleul bazal al lui Meynert. Pe baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei (enzimă care scindează acetilcolina) pentru a se menţine astfel o activitate crescută a neurotransmiterii colinergice inter-neuronale în regiunile deficitare.

Ipoteza alterării şi acumulării de proteină "tau".

Ghemurile neurofibrilare patologice din interiorul neuronilor sunt constituite din agregate de proteină "tau", datorită unui proces de hiperfosforilare. Nu este însă clar dacă acest proces are un rol cauzal în apariţia bolii sau este de natură secundară.

Ipoteza acumulării de beta-amiloid.

* Beta-amiloidul este o peptidă ce rezultă dintr-o proteină precursoare, Amyloid-Precursor-Protein (APP), inserată pe membrana celulară. Beta-amiloidul, în înfățișare oligomerică insolubilă, este citotoxic şi alterează homeostazia ionilor de calciu, inducând astfel procesul de apoptoză (moarte celulară programată). Este de notat că ApoE4, factorul genetic de risc major pentru apariţia bolii Alzheimer familiale, favorizează producţia în exces de beta-amiloid, înainte de apariţia primelor simptome de boală. Blocarea producţiei de beta-amiloid constituie un obiectiv al cercetărilor privind o terapie patogenică a bolii.

Obiecţia principală adusă ipotezei depozitării fibrilelor proteice de ß-amiloid (Aß) rezultă din faptul că nu s-a putut constata o corelaţie între amploarea încărcării cu "plăci" de amiloid şi gravitatea demenţei. Observaţii recente au arătat o alterare progresivă a unor sinapse în regiunile afectate primordial de boală. Rezultatele unor cercetări actuale sugerează că mecanismul apoptoic ar avea la bază pierderea legăturii dintre depozitarea de Aß şi fenomenul de proteoliză a substanţei "tau", proces pus în evidenţă încă din stadiile precoce ale bolii.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer#Inciden.C5.A3.C4.83_.C5.9Fi_debut
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+

wolf's angel · Trimis: 06/12/2008 00:19 Titlul subiectului:

Mijloace de investigaţie

Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer îl înseamnă examenul morfopatologic post mortem al creierului, care evidenţiază leziunile caracteristice ale maladiei. O anamneză amănunţită, urmată de o explorare neuropsihică corelată cu rezultatul examenelor neuroradiologice, toate laolaltă pot stabili diagnosticul cu o probabilitate de 85-90%. În esenţă, diagnosticul de boală Alzheimer este un diagnostic de excludere, la o persoană în vârstă, prezentând semnele unei demenţe cu evoluţie progresivă, după ce au fost eliminate alte cauze posibile.

Examene neuro-psihologice

Este indicat ca în momentul examinării să fie prezent şi un membru al familiei sau o persoană apropiată celui examinat, care poate da detalii asupra comportamentului de zi cu zi al pacientului, memoriei acestuia şi asupra modificărilor de personalitate. În cazul suspectării unei demenţe, este de propus efectuarea unui interogatoriu standardizat, cum este "Mini Mental State Examination" - MMSE (există şi o versiune în limba română), care constă în întrebări relativ simple, prin care se cercetează memoria, atenţia, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spaţială şi alte funcţii cognitive. Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja în cazul unor performanţe sub 28 de puncte, datorită dificultăţii reduse a chestionarului, se poate suspecta o demenţă. Acest test permite şi stabilirea gradului de deteriorare mintală. Se foloseşte şi "testul ceasului": persoana examinată este solicitată să deseneze cadranul unui ceas, cu cifrele de la 1 la 12, cerându-i-se să pună orarul şi minutarul la o anumită oră. Pacineţii cu boala Alzheimer au dificultăţi imense în efectuarea acestui test, chiar într-o fază incipientă a bolii.

Examene de laborator

Nu există niciun examen de laborator care să indice eventualitatea unei boli Alzheimer. Testele de laborator se efectuează pentru a exclude alte cauze posibile ale unei demenţe. Simptome asemănătoare pot să apară în boli însoţite de dezechilibre mineral (Sodiu, Potasiu, Calciu), boli ale ficatului, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, tulburări de nutriţie cu deficit de acid folic sau de vitamină B12. Tratarea acestor deficienţe poate produce o încetinire sau chiar reversibilitate a declinului mintal. Prin examene de laborator se pot detecta unele cauze infecţioase ale unei demenţe progresive (teste pentru sifilis, teste de detectare a "virusului imunodeficienţei umane" - HIV).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer#Inciden.C5.A3.C4.83_.C5.9Fi_debut
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+

wolf's angel · Trimis: 06/12/2008 00:23 Titlul subiectului:

Evoluţie şi prognostic

Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea agravării depinde de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activităţi zilnice deja într-o fază precoce a bolii. Nu există până în prezent probabilitatea unei vindecări. O persoană afectată de boala Alzheimer trăieşte în medie 8 - 10 ani de la apariţia primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze intercurente de moarte.

Evoluţia bolii este împărţită în mod convenţional în trei faze:

Faza iniţială
pierdere a orientării
- pierderea capacităţii de a iniţia anumite activităţi
- neadaptare la situaţii noi şi nefamiliare
- reacţii întârziate şi capacitate de memorare încetinită
- tulburări de judecată, decizii greşite
- dificultăţi în folosirea banilor
- tulburări de dispoziţie afectivă, iritabilitate, nelinişte

Faza intermediară
probleme în recunoaşterea persoanelor familiare
- dificultăţi la citit, scriere şi calcul
- greutăţi în a se îmbrăca singur
- probleme de gândire logică
- tulburări de dispoziţie accentuate, ostilitate faţă de persoane apropiate
- pierderea orientării temporale
- suspiciuni nejustificate, idei de persecuţie, gelozie, urmărire
- necesitatea unei supravegheri şi îngrijiri permanente

Faza avansată (tardivă)
pacienţii nu-şi mai amintesc că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă
- pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiţi, uită că au mâncat deja şi pretind să li se servească din nou masa
- dificultăţi în păstrarea echlibrului, dificultăţi de mers
- stări confuzive, uneori cu agitaţie, în aparte noaptea
- pierderea capacităţii de a comunica prin cuvinte
- pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinenţă pentru urină şi fecale)

Personalităţi celebre suferinde de boala Alzheimer

ersonalităţi celebre suferinde de boala Alzheimer

* Enid Blyton
* Emil Cioran
* Leonidas Da Silva
* Ralph Waldo Emerson
* Geraldine Fitzgerald
* Annie Girardot
* Barry Goldwater
* Rita Hayworth
* Charlton Heston
* Paul von Hindenburg
* Regina Iuliana a Olandei
* Iris Murdoch
* Otto Preminger
* Ferenc Puskás
* Maurice Ravel
* Ronald Reagan
* Sugar Ray Robinson
* Jean-Jacques Servan-Schreiber
* Cyrus Vance
* Harold Wilson
* Petrean Tiberiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer#Inciden.C5.A3.C4.83_.C5.9Fi_debut
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Alzheimer Alzheimer

[/url]+