Angina pectorala

Myre · Moderator Data inscrierii: 15/Iul/2008 Mesaje: 2651

Se pare ca asta e cam ceea ce am eu, cand am avut criza de azi era un doctor in magazin si i-a spus mamei, am intrat pe net si simptomele sunt întocmai asa, durerea o am in inima direct (cel putin asa mi se pare mie) cu mainile amortite si tot ce scrie aici, am pus topicul asta ca sa nu ma bateti la cap da??? Deci stiu ce am sau ma rog 90% dar mai mult de atat nu fac :-P

1. Ce este angina pectorala?

Angina pectorala se defineste ca o durere retrosternala sau în regiunile toracice adiacente si care are caractere relativ specifice:

aparitia în crize de scurta durata (3-15 minute)
este declansata cel mai adesea de efort sau de emotii
cedeaza prompt la repaus sau la administrare de nitroglicerina

Angina pectorala este expresia unei ischemii miocardice (aport insuficient de oxigen la nivelul muschiului inimii) si apare datorita ingustarii unuia din vasele de sange care iriga inima (arterele coronare), cel mai frecvent datorita aterosclerozei.

2.Cum apare angina pectorala?

Asa cum s-a mentionat, atacul de durere retrosternala - criza anginoasa - apare atunci cand nevoia de oxigen a miocardului este mai mare decat cea adusa de debitul sangvin.

Crizele anginoase sunt deseori declansate de: efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau deosebit de cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool. In toate aceste situatii inima exercita un efort suplimentar daca nu primeste suficient oxigen. Astfel, apare durerea.

3.Cum se manifesta angina pectorala?

Durerea anginoasa, care defineste în mod esential boala, are caractere care o fac usor de recunoscut, daca este tipica. Durerea anginoasa survine în accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea.

Elementele caracteristice ale durerii anginoase privesc:

1. Sediul sau localizarea durerii
2. Iradierea durerii
3. Caracterul durerii
4. Durata crizei dureroase si forța sa
5. Conditii de aparitie a crizelor dureroase
6. Frecventa crizelor
7. Simptomele asociate durerii
8. Actiunea nitroglicerinei asupra durerii sau a altor conditii care duc la încetarea crizei de angina

1.Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea medie sau inferioara.
Mai rar durerea este strict precordiala sau predominent epigastrica sau interscapulara (în spate între omoplati) sau numai într-o zona de iradiere (de ex. în umar).

2.Iradierea durerii anginoase – cel mai frecvent se realizează în umarul stâng si pe fata interna a bratului, antebratului si în ultimele doua degete ale mâinii stângi sau la baza gâtului.

Fig. Localizarea durerii în angina pectorala

3.Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.

Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit. Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de întepatura sau junghi strict localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina pectorala.

Fig. Iradierea durerii în angina pectorala

4.Durata si intensitatea durerii.

Relativ tipic pentru angina pectorala stabila este accesul dureros cu durata de 3-5 minute, de tărie medie; durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina pectorala stabila si se întâlneste mai ales în angina pectorala instabila.
Daca durerea depaseste 20-30 de minute si este intensa, ischemia miocardica ce o produce este severa si probabilitatea constituirii unui infarct miocardic acut este mare.

5.Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care sporesc consumul miocardic de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare).

Durerea anginoasa poate fi declansata de: efort, emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si în repaus sau în somn.

Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa începerea efortului si înceteaza în câteva minute la repaus.

Daca boala progreseaza (obstructia coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si în repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe.

6. Frecventa crizelor anginoase – poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea (efort fizic, frig, emotii, etc.). Unii pacienti au crize anginoase mai rare (de ex. 1-2 pe saptamâna), la altii frecventa crizelor este mai mare (ex. simptome zilnice).

Cresterea frecventei crizelor anginoase (însotita si de cresterea intensitatii lor) are semnificatia unei ischemii mai severe (angina instabila). Este semnalat faptul ca aparitia crizelor anginoase are un maxim dimineata între orele de trezire: 7,00 – 9,00 dimineata.

7. Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent în infarctul miocardic acut si mai rar în angina pectorala.

8. Încetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual.
De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, în câteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).
Daca durerile cedeaza în mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.

Atacurile anginoase sunt un semn de infarct de miocard iminent?

Angina nu inseamna infarct de miocard. Durerea brusc instalata, retrosternala, este cauzata de o lipsa temporara de oxigen cu efort suplimentar din partea inimii. In atacul de cord (infarctul miocardic), durerea este mai puternica, de mai lunga durata si nu dispare dupa administrarea de nitroglicerina sublingual. Atacul de cord este acompaniat de o situație de greata, o senzatie accentuata de slabiciune si de transpiratii reci.

Orice durere toracica înseamna angina pectorala?

Categoric nu. Nu absolut orice durere toracica si nici macar o durere localizata la nivelul inimii nu trebuie inteleasa ca un simptom de boala coronariana. De exemplu, daca durerea dureaza mai putin de 30-40 secunde, dispare dupa o respiratie mai profunda sau la schimbarea pozitiei sau dupa ce s-a baut un pahar cu apa; acesta nu este o durere anginoasa.

Cum se stabileste diagnosticul de angina pectorala?

De obicei, medicul stabileste diagnosticul prin determinarea caracterului durerii si a circumstantelor instalarii acesteia.

Pentru diagnostic pot fi necesare cateva teste incluzand electrocardiograma (ECG) in repaus si in timpul efortului fizic, o ecocardiografie, explorari radioizotopice, o angiografie coronariana (radiografie a arterelor coronare) si alte teste stabilite de medic in functie de situatia fiecarui pacient.

Electrocardiograma (ECG) este utilizata pentru a monitoriza implusurile electrice cardiace. Acestea pot arata daca aportul de sange la nivelul inimii este adecvat sau insuficient, poate arata modificarile in ceea ce priveste ritmul inimii sau alte deficiente. Pentru a obtine o fotografie completa a functiei cardiace, specialistul va efectua ECG atat in timpul exercitiului fizic cat si in repaus. Teste mai ample pot evalua șuvoiul sanguin in momentul exercitiului fizic sau in repaus. In timpul exercitiului fizic, se introduce (prin microinjectie) intravenos, o cantitate mica de radioizotop de obicei Thaliu. Aparate unice sunt capabile sa determine modul in care Thaliul se distribuie in locuri diferite ale muschiului cardiac. Diferentele de concentratie sau lipsa Thaliului in anumite zone pot arata care parte a miocardului a fost afectata de ischemie (flux sangvin insuficient). Cea mai exacta metoda de determinare a leziunilor vasculare la nivelul arterelor coronariene este angiografia coronariana. Un tub elastic mic (cateter) este introdus in antebrat. El este condus prin sistemul vascular pana la nivelul arterelor coronare (cele care iriga muschiul cardiac). Pentru a vizualiza eventualele leziuni ale acestor artere, prin cateter se introduce o substanta de contrast radioopaca.

Geany · Moderator Data inscrierii: 04/Sep/2008 Mesaje: 5719

da si ce ai rezolvat daca ai pus un topic aici?? asta nu te scapa de eventualele crize de gen si pe viitor de alte probleme, nu e ok deloc... trebuie sa fii vazuta si de alt dr :-/

_________________
[url=http://lilypie.com] Angina pectorala Angina pectorala

[/url]

danutza · Trimis: 20/05/2009 20:35 Titlul subiectului:

Bine spus Geany, fara diagnostic pus si remediu prescris e...apa de ploaie....
_________________
[URL=http://www.sparklee.com] Angina pectorala Angina pectorala

[/URL]
http://photobucket.com/albums/f68/puiutu/

Geany · Moderator Data inscrierii: 04/Sep/2008 Mesaje: 5719

e ca si cum faciun control pe net, online, asa si sormea, dar nici o problema ajunge ea cu forta la dr, absolut orice problema netratata poate fii agravata in timp, mai bine sa rezolvi acum problema decat sa stai cu gandul ca trece :-/

_________________
[url=http://lilypie.com] Angina pectorala Angina pectorala

[/url]

wolf's angel · Trimis: 11/10/2009 09:28 Titlul subiectului:

Angina pectorala

Este boala arterelor care iriga inima, arterele coronare, de unde si celelalte etichetari: boala coronara, cardiopatie coronariana, cardiopatie ischemica coronariana.

Cardiopatia ischemica coronariana este o tulburare aparuta in muschiul inimii, datorata unui dezechilibru intre aportul de sange si nevoia de oxigen a inimii. Boala coronariana, marea boala a secolului XX, poate fi asociata cu excesul de alimente, cu ritmul accelerat al vietii cotidiene, cu lipsa de exercitiu fizic, cu toate sursele de poluare, cu autopoluarea (fumatul, alcoolul, drogurile, dopajul). Manifestarea clinica cea mai dramatica a bolii este infarctul de miocard, accident major, la care barbatii sunt mai predispusi decat femeile. In ultimii 10-15 ani, el "secera" si printre persoanele tinere.

Cauza bolii Ateroscleroza, adica depunerea de grasimi in peretii si interiorul arterelor, ce duce la ingustarea lor, se afla la "radacina raului" ce modifica asa de izbitor sansele de viata ale omului zilelor noastre.

Ateroscleroza este cauza la mai mult de jumatate din toate bolile si decesele (mai mult decat toate cancerele, infectiile si accidentele rutiere la un loc), iar imbolnavirea arterelor inimii produce peste 50% din bolile si decesele cauzate de ateroscleroza.

Este de retinut si faptul ca angina pectorala este cauza infarctului de miocard (suferinta adesea mortala), a mortii subite (chiar in lipsa infarctului), a aritmiilor cardiace majore ori a insuficientei cardiace in care, daca nu se intervine fără întârziere si corect, poate avea sfarsit nefericit.

Cum recunoastem boala? Bolnavul are o suferinta dureroasa, opresiva sau constrictiva in piept, cu aspecte mai speciale. Accesul anginos apare mai des la mers, indeosebi in urcus sau pe scari, dar indiferent de forma activitatii, angina survine in timpul efortului si slabeste prompt cand bolnavul se opreste si sta linistit.

Cei suferinzi de angina prefera sa stea in picioare decat sa se culce, iar uneori ameliorarea poate sa apara in urma unei ragaieli (in producerea durerii ar putea fi implicata si o "tulburare gastrica"). Accesul dureros se poate realizează in timpul unor stari de excitatie psihica ori la expunerea la frig si vant rece, factori ce pot declansa durerea chiar in lipsa efortului fizic. Uneori, senzatia anginoasa nu este perceputa ca o durere, ci ca o sufocare, sfasiere, arsura, constrictie, ca o asfixie, simptome atribuite adesea "indigestiei".

Aceasta dispoziție paroxistica creste repede in intensitate, obligandu-l pe bolnav sa se opreasca si sa se odihneasca. Sindromul dureros paroxistic, angoasant (frica de moarte), il determina pe bolnav sa se opreasca, fiindcă are impresia ca aceasta durere l-ar costa viata daca ar continua efortul. Sediul durerii anginoase variaza de la un bolnav la altul, dar este in mare acelasi, fiind proiectat in spatele sternului sau putin in stanga lui, durere ce se percepe in adancimea toracelui, iradiind in umarul si membrul superior stang, catre cot si ultimele doua degete ale mainii.

Uneori, durerea se proiecteaza in stanga, la baza gatului, ceafa, intre omoplati sau spate. (Angina pectorala aproape ca poate fi exclusa daca bolnavul indica locul durerii întrebuințând doar un solitar deget, in dreptul inimii). Durata acceselor dureroase este limitata, angina fiind prin definitie un episod scurt si cedeaza complet fara a lasa senzatii neplacute, desi bolnavul percepe ca timpul trece greu.

Crizele ce apar dupa exces la o masa ori o suparare mare trec la mai mult de 15-20 de minute. O alta caracteristica a sindromului anginos este intarita de observatia ca o tableta de nitroglicerina tinuta sub limba scurteaza accesul aproximativ totdeauna.

Diagnosticul bolii coronariene se stabileste pe baza simptomelor aratate, la care se adauga rezultatul investigatiilor electrocardiografice, ecografice, coronaro-angiografice s.a., absolut necesare (18-20% din evenimentele majore cardiace sunt asimptomatice sau cu semne minore). De asemenea, poate uimi faptul ca, la o cercetare, 75% din bolnavii descoperiti pe baza electrocardiogramei, avand cardiopatie ischemica coronara, nu acuzau dureri anginoase, ceea ce inseamna ca trebuie atent cautate aceste "forme de boala fara semne" care - netratate - evolueaza grav. De ce mentionez aceste situatii? Pentru ca cine stie ca are ori a avut "ceva" la inima, trebuie sa se supuna periodic unui examen medical, chiar in lipsa unei manifestari cardiace, si sa fie atent si cumpatat in viata de zi cu zi.

Tratamentul cardiopatiei ischemice trebuie sa tina cont de constatarea ca durata scazuta de viata a bolnavilor anginosi se datoreaza si prezentei concomitente a diabetului, hipertensiunii, insuficientei cardiace, stari care necesita extinderea remediilor, dar fara exces de medicamente, care intoxica organismul. Se impune - fara echivoc - o pozitie situata intre: - a considera, pana la contrariu, ca absolut orice barbat fara acuze deosebite, trecut de 40 de ani, este un bolnav coronar (ignorant, actual sau potential); - a considera ca la orice manifestare tipica, dar mai ales atipica (pana la demonstrarea contrarie), ne aflam in fata unei cardiopatii ischemice. Adoptarea unei atitudini de mijloc, nici inutil supradimensionata, nici excesiv de prudenta, este preferabila. Bolnavul anginos trebuie sa evite obiceiurile si activitatile despre care stie ca ii poate declansa un acces dureros.

Repausul si relaxarea sunt de folos, insa majoritatea bolnavilor nu necesita imobilizare prelungita, important fiind si repausul psihic.

Dieta echilibrata este o modalitate sigura de a ameliora dispoziția arterelor inimii, restabilind si valoarea circulanta a sangelui. Regimul sa cuprinda preponderent vegetale, fructe, legume proaspete, lapte, lactate nefermentate degresate. Caloric, nici un plus fata de necesar. Reducerea surplusului de greutate a trupului prelungeste viata prin diminuarea aterosclerozei, a diabetului, a hipertensiunii, a infarctului. Reducand portia de carne protejam arterele, fapt ce trebuie amintit si celor operati de by-pass coronar, a caror vena grefata se poate astupa chiar dupa cateva luni, daca vor continua sa se hraneasca la fel ca inainte de operatie. Un consum moderat de peste are efect protectiv contra bolilor cardiovasculare. Usturoiul, 2-3 catei zilnic, luati cu putin lapte si tarate pentru a fi bine tolerati, amelioreaza circulatia mai bine decat medicamentele, nu lipsite de urmări secundare; la fel taratele si graul incoltit, care asigura scaun zilnic, scad colesterolul si zaharul din sange si au un aport sporit de vitamine B naturale. Nici un efort nu este inutil, pentru că ne aflam in fata unei boli de temut si teribil de raspandite.

Renuntarea la fumat imbunatateste starea peretilor vasculari si calitatea sangelui. Un ajutor suplimentar in momentele de abstinenta tabagica poate fi dat si de acupunctura.

Cafeaua si medicamentele diuretice trebuie reduse, deoarece întâia creste numarul de batai ale inimii, "obosind-o", iar celelalte sporesc vascozitatea sangelui, ingreunand circulatia mai ales in capilare.

Alcoolul, un important factor toxic pentru muschiul cardiac, trebuie folosit cu moderatie, doar la ocazii.

Menopauza (predispune la ingrasare) cere multa atentie pentru pastrarea unui aport caloric zilnic, fara excese.

Refluxul gastroesofagian din hernia diafragmei trebuie combatut (refluxul, nu acidul gastric!), pentru ca iritarea esofagului de catre acidul gastric produce, in mod reflex, spasmul arterelor coronare, explicatie a crizelor de angina si infarct nocturne, de unde recomandarea ca seara sa se manance putin si extraordinar de devreme.

Activitatile fizice, judicios dozate, combat sedentarismul, ameliorand functia inimii.

Stressul, o data identificat, se trateaza cu mai multa odihna, cu vitamine naturale si mai putin cu medicamente zise "tranchilizante", care produc adesea efecte secundare daunatoare.

Pilula anticonceptionala este implicata in producerea aterosclerozei, dar daca totusi nu se renunta la ea, este necesar sa se inlature alti factori de risc ai bolii de inima (exces ponderal, tutun, cafea, bauturi alcoolice).

Apa, ingerata in cantitati sporite, este cel mai rapid si inofensiv tratament, ameliorand circulatia. Apa sa fie inghitita incet, sa fie la temperatura camerei, nefiarta, putin indulcita. Ea poate dilua sucurile de fructe si legume. Cantitatea, la o greutate a trunchiului de 60 kg, sa fie de 1,5-2 litri in 24 de ore. Cei cu probleme de insuficienta renala, cardiaca, ciroza cu edeme si ascita, sa masoare cantitatea de urina in 24 de ore (diureza). Fata de acest rezultat, se vor mai adauga 500-600 ml apa, aceasta fiind doza ce trebuie consumata zilnic.

Luarea zilnica a temperaturii poate soca o usoara situație de febra, semn precoce ca se petrece un eveniment nedorit in organism, infectie ori o acutizare maladiva circulatorie.

Radicalii liberi ai oxigenului cresc mult in bolile cardiovasculare, putand sa fie neutralizati cu substante antioxidante naturale aflate in vegetale crude (prune uscate, conopida, morcovi, telina), in excepțional cele ce contin vitamina E.

Afinele sunt sursa pentru medicamente recunoscute ca amelioreaza circulatia de mare finete (Difebion, Difrarel etc.).

Tratamentul cu medicamente este menit sa sporeasca eficienta masurilor reale expuse. Aspirina a confirmat de 30 de ani calitatea sa de a restabili echilibrul fluido-coagulant al sangelui, doza ce trebuie administrata zilnic fiind de 20 mg, cantitate care nu cauzează sangerari digestive si nici crize la astmatici. (In prezent, se gasesc in farmacii pastile de 500 mg, de 100 mg si recent am vazut ca exista si tablete de 50 mg. Atentie, deci: o tableta de 500 mg ajunge pentru 3 saptamani). Vitamina E, 1-2 capsule zilnic, mai multe luni. Magneziul si potasiul (Panangin, Magnum B6, Aspacardin) scad hiperexcitabilitatea inimii, prevenind aritmiile grave, administrate timp de numeroase luni. Vitamina B12, fiole de 1000 gama, o injectie la 4-6 zile, cel putin jumatate de an. Nitroglicerina sau preparatele din aceasta categorie (Nitropector etc.) sunt rezervate starilor acute, nefiind eficiente ca tratament de fond.

Medicatia hipocolesterolemianta nu este unanim acceptata, predominand parerea ca nu este suficient de eficace, preferabil fiind sa se apeleze la un regim cu continut scazut in grasimi, care nu produce consecințe secundare ca medicamentele amintite. O alta observatie semnificativa este ca boala poate fi prevenita ori ameliorata prin regim echilibrat. La unele triburi cu obiceiuri cat mai normale de viata (din Kenya, Australia, Papua), boala arterelor este practic necunoscuta, iar in Nigeria, desi hipertensiunea arteriala este raspandita, totusi maladia coronariana este, de asemenea, inexistenta, alimentatia naturala fiind preponderenta.

Tratamentul chirurgical este rezervat cazurilor-limita, mergandu-se de la scoaterea placilor de aterom din arterele coronare si pana la grefa de inima, rezultatele fiind categoric superioare, daca se asociaza un bun comportament nutritiv si de viata.

http://www.copilul.ro/Angina_pectorala-a1190-1781.html
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Angina pectorala Angina pectorala

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Angina pectorala Angina pectorala

[/url]+