Efectul placebo versus nocebo

Georgi · Trimis: 06/03/2008 22:02 Titlul subiectului: Efectul placebo versus nocebo

PLAC�BO s.n. (Farm.) Medicament (sau preparat) inactiv prescris fie pentru a-i face pl�cere pacientului, fie �n scopuri experimentale, pentru a studia efectele farmaceutice ale medicamentului �i reac�iile psihice ale pacientului. ♢ (Adjectival) Efectul placebo. – Din fr., engl. placebo.

Sursa: http://dexonline.ro/
.....................................

Fenomenul �i Efectul Placebo este un ansamblu de modific�ri clinice �i psihofiziologice ce apar la o persoan� s�n�toas�, c�reia i s-a administrat o substan�� Placebo.

�n dic�ionarul medical, acest fenomen este atributul acordat oric�rui medicament prescris unui bolnav �n scopul de a-i face pl�cere mai degrab� dec�t a-i fi util. Acest medicament poate fi o substan�� de form� farmaceutic�, dar neutr� din punct de vedere farmaco-dinamic, folosit� �n scop terapeutic experimental.

Prima substan�� folosit� ca Placebo este apa, numit� preten�ios aqua simplex, ac�iunea sa se bazeaz� pe prestigiul profesional al medicului ce prezenta acest medicament ca fiind cumplit de bun. Odat� cu cre�terea nivelului sociocultural al pacien�ilor ei nu au mai putut fi p�c�li�i u�or, de aceea apa a trebuit s� fie sterilizat�, �mbuteliat� �n flacoane �i administrat�.

Substan�e de acest fel au fost folosite �n continuare �n omenirea medical�. �n 1945 s-a folosit �n scopul amelior�rii st�rii clinice a pacien�ilor, au fost lansate primele antibiotice (solicitarea streptomicinei dep�ind cu mult stocurile). �n sec�iile de ftiziologie se administra streptomocin� doar celor c�rora li se prognoza o posibil� ameliorare, celorlal�i administr�nduli-se o substan�� Placebo. Dispoziția ambelor categorii de pacien�i s-a ameliorat, vindecarea produc�ndu-se doar la cei ce au beneficiat de remediu cu antibiotice. �n 1953 substan�ele Placebo au fost folosite �i �n psihiatrie, atunci lans�ndu-se �i primul neuroleptic –clorpromazin�. Din cauza cantit��ii reduse, medicamentul era distribuit doar pacien�ilor cu indica�ie clinic� major�, celorlal�i fiindu-le administrat� substan�� Placebo, efectele fiind similare la to�i pacien�ii.

Efectul Placebo a mai fost întrebuințat �n tratarea crizelor Charcot, ca �i �n cazul isteriilor func�ionale. �n urma injec�iilor cu ap� distilat�, simptomele disp�reau pentru o anumit� perioad� de timp. Ast�zi se folosesc mai rar aceste metode de tratament.

Efectul Placebo a �nceput s� fie studiat �tiin�ific pentru a i se g�si valoarea. �n ultimii ani substan�ele Placebo au ajuns s� fie utilizate pentru controlul comparativ al eficacit��ii produselor farmacologice. Multiple substan�e psihotrope, care urmau s� fie lansate �n circuitul medical nu puteau fi verificate �i validate sub raport farmacodinamic dec�t prin compara�ie cu alte substan�e incerte din punct de vedere farmacologic �i administrate �n paralel.

Factorii de care depinde fenomenul Placebo sunt:

Bolnavul – studiile au ar�tat c� unele persoane r�spund prin manifest�ri clinice la administrarea unor substan�e neutre (persoanele placebosensibile sau placeboreactive reprezint� 1/3 din totalul popula�iei). Alte persoane nu prezint� nici un fel de manifest�ri clinice la administrarea substan�elor Placebo, ele fiind numite persoane placebononreactive �i reprezint� 2/3 din popula�ie.

�n cazul tipilor ce r�spund la substan�ele Placebo, unele reac�ioneaz� favorabil, �n sensul c� se simt bine, alte reac�ioneaz� negativ. Diferen�ele dintre persoane nu sunt neap�rat structurale, nu �in de structurile de personalitate ci sunt conjuncturale (o persoan� poate fi placeboreactiv� �ntr-o zi �i placebononreactiv� peste c�teva s�pt�m�ni sau invers). Totu�i, prin administrarea unor tehnici proiective �i a unor teste de personalitate s-a constatat c� tr�s�turi de personalitate cum ar fi: extroversia, sociofilia, sugestibilitatea, conformismul, coreleaz� cu un grad crescut de reactivitate la substan�ele Placebo, �n timp ce alte tr�s�turi ca: introversia, sociofobia, rigiditatea, suscepti-bilitatea �i ne�ncrederea se opun apari�iei fenomenului Placebo, corel�nd cu apari�ia unor reac�ii nonplacebo.

S-a demonstrat c� nevestele r�spund pozitiv, mai intens �i �n num�r mai mare dec�t b�rba�ii. Copiii �i adolescen�ii r�spund mai pu�in la fenomenul Placebo, pentru c� apari�ia acestui fenomen se bazeaz� pe �ncrederea pacientului �n preg�tirea profesional� a medicului. De aceea fenomenul se manifest� frecvent la persoanele v�rstnice. Chiar de v�rsta pacientului �i de investi�ia sa afectiv� �n medic �i medicament, efectul Placebo cunoa�te o diminuare progresiv� cu fiecare nou� administrare.

Boala – cercet�rile au demonstrat c� efectul vizeaz� indirect boala, substan�ele ac�ion�nd asupra simptomelor �i nu asupra etiopatogenezei.

�n afec�iunile cu un grad mai mare de subiectivitate, adic� �n afec�iunile psihogene, substan�ele Placebo ob�in rezultate mai bune iar �n afec�iunile cu un indice mai �ncet de organicitate efectul este redus. Cea mai mare frecven�� de reac�ie se �nt�lne�te �n cazul durerilor (cefalee, miolgii) care sunt reversibile. Beneficiul fabricat �n cazul durerilor de o substan�� Placebo este echivalent cu efectul unui analgezic.

�n psihopatologie procentul cel mai mare de ameliorare prin fenomenul Placebo se �nregistreaz� �n manifest�rile somatoforme hipocondrice �i �n simptome ca: anxietatea, depresia exogen�, insomnia �i astenia. �n general �ntreaga fenomenologie neurotic� se poate ameliora prin administrarea substan�elor Placebo, cu amendamentul c� �n patologia neurotic� efectul Placebo este invers propor�ional cu intensitatea manifest�rilor clinice, cu durata bolii �i cu cantitatea de medicamente primite anterior. Efectul Placebo este mai intens �n cazul nevrozelor dec�t �n cel al psihozelor. �n cadrul nevrozelor, fenomenul se manifest� mai intens �n nevroze mai pu�in structurate, cum ar fi cel anxios-depresive �i mai slab �n nevrozele cronice de lung� durat� �i �n nevroze structurate (nevrozele conversive).

Terapeutul �i rela�ia sa cu pacientul – o rela�ie pozitiv� �ntre cei doi �nt�re�te efectul Placebo �i invers. Efectul terapeutic al substan�ei depinde nu numai de �ncrederea pacientului �n medicamente ci �i de �ncrederea medicului �n substan�a administrat�.

Forma farmaceutic� a medicamentului – observa�iile clinice au ar�tat c�:
a) substan�ele administrate sub form� de injec�ii sunt mai eficiente dec�t cele administrate oral.
b) substan�ele administrate intravenos sunt mai eficiente dec�t cele administrate intramuscular.
c) pilulele au un consecință Placebo mai puternic dec�t solu�iile, iar astea sunt mai puternice dec�t tabletele.
d) substan�ele colorate sunt mai eficiente dec�t celelalte.
e) substan�ele sapide �i mai ales cele amare sunt mai eficiente.

Spitalizarea – prestigiul �tiin�ific al unit��ii medicale, dotarea spitalului cu mijloace moderne, preg�tirea profesional� �i renumele celor ce lucreaz� acolo, sporesc fenomenul Placebo.

Efectul Placebo �nso�e�te absolut orice act terapeutic, el nu se limiteaz� doar la ac�iunea unei substan�e farmacologice ci la orice diferen�� ntre rezultatul a�teptat �i rezultatul ob�inut de un medicament.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_Placebo

Georgi · Trimis: 06/03/2008 22:05 Titlul subiectului:

Mitul Placebo

Sa presupunem ca aveti o boala, iar doctorul va spune "Luati acest medicament, o sa va ajute"; insa, in loc sa va dea vreun medicament, va da o pilula de zahar. Iar apoi sa presupunem ca va faceti bine. Ce s-a intamplat? Oare puterile voastre mentale si starea de optimism v-au ajutat organismul sa se vindece singur?

Sa presupunem ca aveti o durere foarte mare, iar doctorul, in loc sa va dea morfina, va da o solutie salina spunandu-va ca e morfina. Si cu toate acestea, durerea dispare. Cum se poate intampla asa ceva?

Povestea cu durerea s-ar putea sa fie biochimica pana la urma...

Fabrizio Bendetti de la Universitatea din Torino, a facut experimentul clasic, insa cu o mica modificare. Timp de mai numeroase zile i-a dat morfina unui pacient. Apoi, intr-o zi, i-a dat o solutie salina in loc de morfina. Solutia a functionat întocmai la fel ca morfina. Asta este efectul Placebo clasic. In alt caz insa, el a dat pacientului o solutie Placebo putin diferita: substanta salina amestecata cu o substanta numita naloxon. In acest caz, efectul Placebo n-a mai aparut. Durerea pacientului nu a mai disparut. Ce s-a intamplat?

Explicatia nu este foarte complicata: efectul Placebo tradițional functioneaza pentru ca pur si simplu Placebo-ul reduce anxietatea si stresul pacientului. Acest fapt declanseaza (sau este acelasi lucru cu) producerea naturala de endorfine, calmantele reale ale organismului. Actiunea naloxonului consta insa tocmai in blocarea producerii de endorfine. De aceea Placebo-ul nu a mai functionat in cel de-al doilea caz, cu toate ca pacientul avea si atunci aceleasi asteptari pozitive. Creierul sau a fost impiedicat sa mai genereze endorfinele, deci durerea a persistat.

Vindecarea cu Placebo nu e cu nimic mai buna decat cea fara Placebo...

Una este sa spui ca Placebo-urile functioneaza pe post de calmante si altceva este sa pretinzi ca te pot efectiv vindeca.

Dr. Asbjorn Hrobjartsson si Dr. Peter C. Gotzsche de la Universitatea Copenhaga si de la Centrul Nordic Cochran au trecut in revista produsele despre fenomenul Placebo, in cautarea articolului original care pretindea ca la 35% dintre pacienti li se imbunatateste dispoziția daca li se administreaza un Placebo. Fiecare articol cita un alt articol. Cand se uitau la articolul citat, vedeau ca si acesta cita alte articole. In cele din urma, au descoperit ca sursa initiala a afirmatiei era un articol din 1955 al lui Henry Beecher, care a fost seful sectiei de anestezie la Spitalul General Massachusetts din Boston, numit "Puternicul Placebo". Dr. Bleecher analizase aproximativ o duzina de alte studii si gasise, in medie, procentul de 35%. Se pare ca toti ceilalti au acceptat acest numar fara sa-l verifice.

Doctorii danezi au observat ca articolul autentic al lui Dr. Bleecher avea o problema serioasa: nu avea nici un grup de control. Dr. Bleecher comparase numarul de pacienti care primisera Placebo vindecati cu numarul de pacienti care primisera un medicament vindecati. Insa el nu a comparat si cu un grup de pacienti care s-au vindecat fara sa primeasca nimic, nici Placebo, nici medicamente.

Atunci, pentru a pune lucrurile la punct, doctorii danezi au analizat 114 studii publicate intre 1946 si 1998, care aveau toate cele trei grupuri de pacienti. Spre surpriza doctorilor, starea pacientilor din cel de-al treilea grup (care nu primisera nimic) s-a imbunatatit la fel de des ca si starea celor care primisera Placebo. In plus, ei n-au putut sa gaseasca nici o masura obiectiva, cum ar fi o scadere a tensiunii, a imbunatatirii starii celor din grupul Placebo.

Studiul a implicat aproape 7 500 de pacienti avand 40 de tipuri de dificultăți medicale, precum tensiunea inalta, niveluri ridicate ale colesterolului si astm; dereglari comportamentale precum adictiile de alcool sau de tigari; probleme neurologice ca de exemplu Alzheimer sau Parkinson si epilepsie; infectii bacteriene si raceala obisnuita.

Prin urmare, cu toate ca Placebo poate sa functioneze pe post de calmant, pentru ca pur si rudimentar pacientii se asteapta sa primeasca un calmant si atunci se relaxeaza, Placebo-ul nu poate efectiv sa vindece vreo boala.

Sursa: http://news.softpedia.com/news/Mitul-Placebo-ro-16993.shtml

Georgi · Trimis: 06/03/2008 22:51 Titlul subiectului:

Autosugestia �i efectul placebo
Unele nereguli de s�n�tate pot fi vindecate doar cu zah�r, sare, amidon sau ser fiziologic. Aceast� afirma�ie a fost f�cut� de speciali�tii de la Fondul de protec�ie a s�n�t��ii din Germania, care au analizat autosugestia �i efectul placebo asupra pacien�ilor. Ce se int�mpl� c�nd lu�m un medicament? Substan�a activ� ac�ioneaz� asupra bolii �i noi ne ins�n�to�im. Dar dac� in loc de un medicament primim, de exemplu, amidon sub form� de tablete, f�r� s� �tim ins� ce con�in acele tablete? In multe cazuri, efectul terapeutic este similar celui ob�inut prin administrarea medicamentelor adev�rate.

"Principalul este ca bolnavul s� aib� convingerea c� ia un medicament miraculos. Am descoperit c� o substan�� placebo (sare, amidon) este eficient� in 35% dintre durerile cu diferite cauze, in 50% dintre arsurile gastrice �i in 80% dintre problemele reuma�tice", arat� cercet�torii germani.

O s� m� fac bine!

Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de ins�n�to�ire. Dac� bolnavul crede c� se va vindeca, atunci fenomenul de ins�n�to�ire se accelereaz�. Se �tie c� migrenele, ulcerul, tulbur�rile de ritm cardiac sunt influen�ate de starea noastr� de spirit. Chiar dac� nu sunt remedii absolute pentru tratarea bolilor, st�rile psihice pozitive, optimismul influen�eaz� starea de s�n�tate. "Am incredere in medicul meu!" "Este cel mai nou medicament de pe pia��, o s� m� fac bine!" De c�te ori nu a�i auzit aceste lucruri?

"Increderea in medic �i in medicament poate influen�a starea de s�n�tate. Autosugestia pune in func�iune ni�te capacit��i de rezerv� ale organismului nostru, la care noi nici nu ne g�ndim. Ne temem pentru s�n�tatea noastr� �i incerc�m s� ne autoconvingem c� va fi bine. Stresul �i teama pentru s�n�tate trimit un semnal la creier. Sub ac�iunea stresului sau a unei substan�e placebo, creierul elibereaz� opioide, ni�te substan�e care ac�ioneaz� asupra durerii reduc�ndu-i intensitatea", men�ioneaz� studiul efectuat la Fondul german de protec�ie a s�n�t��ii.

DEFINI�IE. Dic�ionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifest�rilor clinice care apar la un bolnav sau la o persoan� s�n�toas�, c�reia i s-a administrat in scop terapeutic sau experimental o substan�� neutr� din punct de vedere farmaceutic. Prin administrarea substan�ei neutre dispar at�t durerile, care de numeroase ori sunt manifest�ri subiective ale unei boli, c�t �i unele erup�ii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice.

EXPERIMENTE. Substan�ele placebo sunt utilizate in testarea medicamentelor noi. Studiile f�cute in acest sens includ trei grupuri de control: întâiul grup prime�te un medicament vechi, al doilea grup - produsul nou, iar al treilea - o substan�� placebo. De obicei, ca substan�� placebo sunt folosite lactoza (zah�rul din lapte), amidonul, sub form� de tablete, dar �i serul fiziologic, sub form� de injec�ii.

Sursa: http://sanatate.jurnalul.ro/articole/111539/autosugestia-si-efectul-placebo.html