Machu Picchu - O enigma moderna

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

Machu Picchu - O enigmă modernă

Ruinele oraşului Machu Picchu, redescoperite în 1911 de către arheologul Hiram Bingham, sunt unele dintre cele mai frumoase şi enigmatice locaţii străvechi din lume.
În timp ce incaşii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălţime), ridicând sute de structuri de stâncă începând cu anii 1400, legendele şi miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând "vechiul pisc" în limba Quechua), era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri.
Oricare ar fi originile sale, incaşii l-au transformat într-un mic, dar extraordinar oraş (5 mile pătrate). Invizibil de dedesubt şi complet normal limitat, înconjurat de terase agricole suficiente pentru a hrăni populaţia, şi irigat de izvoare naturale, Machu Picchu pare să fi fost întrebuințat de incaşi ca un oraş ceremonial secret.
Aflat la 610 metri deasupra gălăgiosului râu Urubamba, norul înfăşoară ruinele palatelor, băilor, templelor, hambarelor şi a în jur de 150 de case, toate într-o remarcabilă situație de conservare.
Aceste structuri, săpate în granitul din vârful muntelui sunt minuni divine atât arhitecturale cât şi estetice. Multe dintre cărămizile cântărind 50 de tone sau chiar mai mult sunt atât de precis sculptate şi unite cu atâta exactitate, încât îmbinările fără mortar nu permit nici măcar unei lame de cuţit să intre printre ele.
Se ştiu puţine lucruri despre utilizările sociale sau religioase ale oraşului în vremurile incaşilor.
Scheletele a 10 femei şi ale unui bărbat duc la presupunerea că acest sit
ar fi putut fi un sanctuar pentru pregătirea preoteselor şi/sau a mireselor nobilimii incaşe.
Oricum, examinarea ulterioară a oaselor a dezvăluit un număr egal de oase masculine, ceea ce indică faptul că Machu Picchu nu era exclusiv un templu pentru femei.
Patru secole au fost necesare pentru descoperirea unei fantastice fortareţe ascunse printre piscurile de 4000 de metri ale Anzilor peruvieni. Nu i se cunoaste adevăratul nume, ce destinaţie avea şi de ce a fost părăsită de baştinaşi în secolul XVI, fără a fi atacată de conchistadori.
A scăpat neobservată de europeni până în secolul XX, când a primit şi numele de Machu Pichu. În secolul XII, enigmatica populaţie ce-şi spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriul în nordul şi vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridională a continentului - nu se ştie nici acum cu precizie de unde.
La fel de războinici şi necruţători ca aztecii, incaşii au supus nu mai puţin de 500 de alte etnii amerindiene.
Nu s-au impus prin cultură (nu cunoşteau nicio scriere), ci printr-o temeinică, chiar spartană organizare social-legislativă. Dar, mai presus de toate, aveau "obsesia" construcţiilor de drumuri pavate şi de cetăţi-fortăreţe (inclusiv în junglă) menite să reziste veşnic în faţa oricărui inamic.
Capitala incaşilor, Cuzco, era – arhitectural – comparabilă cu Roma cezarilor. Dar la numai 130 de kilometri de Cuzco, printre crestele andine, se afla cetatea Machu Pichu. Găsită abia în 1911, această citadelă a fost fabricată ca un labirint citadin inexpugnabil.
La peste 4000 de metri, lemnul era o raritate şi totul a fost durat în piatră: terase, fortificaţii, palate regale, locuinţe simple, bazine de acumulare a apei de ploaie, cărămizi, pieţe şi un sofisticat sistem de parcele agricole pentru cultura principală, porumbul.
De fapt, ceea ce îi frapează cel mai mult pe cercetătorii istoriei amerindienilor este incredibila coincidenţă dintre opera mitică a lui Dedal ("inginerul" care a construit Labirintul de încarcerare a Minotaurului, sau, în altă variantă, palatul-labirint al regelui cretan Minos din Knossos) şi Labirintul Machu Pichu.
Labirintul Machu Pichu reflectă la rându-i simbolul vieţii umplute de meandre şi în care drumul nu duce niciodată înapoi, ci mereu înainte, spre moarte.
Inspirat din spiralele scoicilor (aşa cum afirma poetul grec Theodorides), Labirintul – fie el amerindian, grec sau egiptean (cel al reginei Hawara din Krokodilopolis, de exemplu) – are deci conotaţia luptei cu timpul, el este adevăratul prizonier.
Şi încă o enigmă: reţelele de drumuri făcute de cei care nu au știut roata! 16.000 de km de drumuri pavate (a doua, ca lungime, după reţeaua romană de 90 de mii de km), inclusiv poduri suspendate în zonele mlăştinoase şi nisipoase!
Totul se încadrează într-un plan urbanistic aparent „întortocheat", predestinat să deruteze eventualii invadatori.
Este un unicat arhitectural impresionant şi abia fotografiile făcute din avion i-au pus în evidenţă toate însuşirile.
De ce acest efort de tăiere de "autostrăzi" în coastele Anzilor, dacă incaşii nu au avut vehicule, necunoscând roata? Nu lipseau borne indicatoare din 7 în 7 km şi locuri de odihnă din 20 în 20 de km.
Ideea utilizării drept piste de aterizare -decolare a fost avansată de deosebit de mulţi cercetători, dar nu se află dovezi credibile... nu încă.. (Vom mai găsi astfel de ipoteze şi de situaţii "bizare").
Niciun drum distinct amenajat nu ducea înspre Machu Pichu. Această enclavă (probabil a preoţilor, putând adăposti doar 500 de persoane) există parcă în afara timpului şi spaţiului, ascunzând mistere încă de nepătruns.

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

Machu Picchu - O enigma moderna Machu Picchu - O enigma moderna

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

BB · Administrator Data inscrierii: 31/Aug/2007 Mesaje: 10101

wolf's angel · Trimis: 19/01/2009 11:15 Titlul subiectului:

[url=http://www.girlshare.ro/456379]Peru_Machu_Pichu[1].+3.pps[/url]
_________________
+[url=http://www.99poze.ro/p/67ea92816ed77b2bf30fea6613b7fda1.jpg] Machu Picchu - O enigma moderna Machu Picchu - O enigma moderna

[/url]+[url=http://www.99poze.ro/p/1880a75593a6167007a8a02e98dab693.jpg] Machu Picchu - O enigma moderna Machu Picchu - O enigma moderna

[/url]+